În spatele imaginilor și cuvintelor se ascund uneori pilde, pitite bine, din smerenie, între paginile unor vieți fascinante, tumultoase, ale căror trăitori sunt deținătorii unor peisaje lăuntrice care converg radical spre Adevăr. Aceste vieți aparţin unor personaje care pun în mişcare lumea pentru a o face mai frumoasă, arzându-și bucuria și durerea și trăindu-și firescul într-o asumare  necontenită a menirii lor. Îi numesc oameni-călăuză, vrednici candidați la nemurire, de la care putem învăța să înotăm în marea lumii, să luptăm cu strașnicele ei valuri și, mai cu seamă, să ancorăm la limanul cel bun.